Se pare că lumea a început să se agite iar, și nu degeaba. Avem pe masă două subiecte care arată exact cum funcționează interesele mari, fără nicio mască.
Groenlanda: Nu e despre peisaj, e despre „marfă”
Toată lumea vorbește despre dorința lui Trump de a „proteja” Groenlanda. Hai să fim serioși și să privim cifrele, că nu ne-am născut ieri. Trump nu vrea insula aia pentru poze pe Instagram, ci pentru că e o mină de aur la propriu.
Din punct de vedere geologic, Groenlanda e „blindată”: se vorbește despre peste 30 de milioane de tone de metale prețioase. Ca să înțelegeți dimensiunea, insula aia ascunde cam 1,5 milioane de tone de nichel, cobalt, molibden, uraniu, plus aur, diamante, petrol și gaze naturale. Nu o zic doar eu, o spun specialiștii de la theconversation.com, care explică clar de ce toți ochii marilor puteri sunt ațintiți acolo. E vorba de resurse care vor dicta viitorul tehnologiei și al energiei, nimic altceva.
Iranul nu e Irak
A doua chestie care mă pune pe gânduri e situația cu Iranul. Aici, Trump ar trebui să se gândească de 2-3 ori înainte să facă orice mișcare bruscă. Trebuie înțeles un lucru elementar: Iranul nu este Irak și nici Siria. E o altă mâncare de pește, cu o capacitate militară și o poziție strategică mult mai complicată. Orice pas greșit acolo poate arunca în aer tot echilibrul, și așa fragil, din zonă.
Concluzia serii
Privind la tot haosul ăsta și la cum se joacă cărțile la nivel înalt, parca Putin nu mai pare „bau-bau-ul” suprem, nu? :) Când vezi cum se fac calculele pe resurse și cum se forțează notele în diplomație, începi să realizezi că în jocul ăsta nu există „băieți buni”, ci doar interese economice și strategice mascate sub cuvinte frumoase.