Trebuie neapărat să mă calmez și să-mi pun dracului o frână, că nu se mai poate în felul ăsta. Am o boală mintală gravă când vine vorba de cumpărături: sunt cel mai impulsiv om de pe planetă. Schema e mereu aceeași și mă fute pe creier: văd ceva pe net sau prin magazine, îmi sclipește o secundă în ochi, îmi place? Gata, pac, am scos cardul și am cumpărat-o, fără să mă gândesc nicio secundă dacă am nevoie de ea sau dacă e vreo utilitate reală la mijloc.
Și asta e o mare, dar o uriașă problemă câteodată, sincer să fiu. Mă ia valul ca pe ultimul oligofren spălat pe creier de marketing și am impresia pe moment că obiectul ăla o să-mi schimbe viața, că fără el nu mai pot să respir.
Povestea se termină de fiecare dată la fel de prost. Vine curierul, deschid pachetul plin de entuziasm, mă joc cu mizeria respectivă o oră, iar a doua sau a treia zi deja zace aruncată prin vreun sertar sau uitată într-un dulap, complet degeaba. Se așează praful pe ea și banii mei s-au dus pe p_lă doar pentru o plăcere de zece minute.
Am dulapurile pline de „scule revoluționare”, gadgeturi lăudate de toți academicienii de pe YouTube și accesorii de care am uitat complet că există. Practic, dau banii pe impulsuri de moment și pe urmă mă uit la ele și îmi vine să-mi f_t una în gură de nervi când realizez cât de prost am fost. Trebuie să-mi pun dracului o blocare pe aplicațiile de banking, că dacă mă mai lasă mult degetul liber pe ecran, ajung să umplu casa de vechituri și jucării inutile în timp ce contul plânge în hohote.
./disqus_core --fetch